JURNAL
Publicat pe
CÂT COSTĂCOPY-PASTE-UL
Nimeni nu apără copy-paste-ul. Doar că nimeni nu îl numără.
RĂSPUNSUL
Costul muncii manuale se calculează, nu se estimează. Îți trebuie trei numere. De câte ori pe lună se repetă pasul. Câte minute ține o rulare cronometrată. Cât costă firma o oră din omul acela. Le înmulțești, le duci la douăsprezece luni, apoi adaugi corecturile și așteptările.
Imagine generată cu IA
PE SCURT
Numeri repetările, nu orele.
Cronometrezi o dată: estimările din memorie ies mici.
Sub 4 ore pe an, îl lași manual.
DE CE SCAPĂ
COSTUL MUNCII MANUALE
Munca manuală nu are o linie a ei în bilanț. Un instrument se vede: vine factura și o semnează cineva. Șase minute de recopiat o adresă nu ajung nicăieri. Stau în salariul unui om care în ziua aceea a mai făcut alte douăzeci de lucruri. În discuție ajunge abonamentul de câteva zeci de euro, niciodată ora pe zi de recopiat. Primul are un număr lângă el. Aici îi dau unul și celei de-a doua.
SOCOTEALA
CINCI NUMERE, ÎN ACEASTĂ ORDINE
Fiecare număr îl folosește pe cel dinainte. Toate sunt deja în firmă. Fă-o pe un singur pas, acela care ți-a venit în minte la titlu.
Numără repetările, nu orele
De câte ori pe lună se face pasul: oferte emise, facturi recopiate, comenzi introduse. Numărul stă deja într-un program, doar că nimeni nu a pus un cost lângă el.
Cronometrează o singură rulare
Nu cere o estimare din memorie: uită-te la cineva cum o face, de la primul fișier deschis până la ultimul salvat. Estimările ies mereu mai mici, fiindcă nimeni nu numără timpul de căutat fereastra potrivită.
Pune costul orar complet
Nu salariul net: cât costă firma o oră din omul acela, cu contribuții cu tot. Cifra o are deja contabilul și e mai mare decât cea din capul tău.
Înmulțește și du la un an
Repetări pe lună, ori minute pe rulare, împărțit la șaizeci, ori cost orar, ori douăsprezece. Acum ai o cifră pe care o pui lângă o ofertă.
Adaugă ce nu vede socoteala
Corecturile, așteptările dintre un pas și altul, omul care e singurul ce știe să o facă. Sunt liniile de mai jos și de obicei depășesc cifra de la care ai pornit.
Imagine generată cu IA
LINIILE ASCUNSE
CE NU VEDE CRONOMETRUL
Timpul de execuție e cea mai mică linie. Celelalte nu se cronometrează. Dar le recunoști pe toate.
Corectura
O dată copiată greșit iese la iveală mai târziu: o factură greșită, o livrare la o adresă veche. Reparatul durează mai mult decât scrisul de prima oară.
Așteptarea
Între cel care termină și cel care începe trece un e-mail, apoi o jumătate de zi. Lucrul ține șase minute, procesul ține două zile. Clientul vede al doilea număr.
Verificarea
Când toată lumea știe că pasul e făcut de mână, cineva îl mai verifică o dată. E muncă manuală peste muncă manuală, și în socoteala de sus nu era.
Omul singur
De obicei un singur om face bine pasul acela. Când e în concediu sau pleacă, munca se oprește și nimeni nu știe de unde se reia.
Deciziile târzii
Dacă numărul vine marțea săptămânii următoare, decizi pe numărul de săptămâna trecută. Nu se măsoară cu cronometrul și e aproape mereu linia cea mai scumpă.
PRAGUL
CÂND MERITĂ SĂ NU FACI NIMIC
Socoteala e bună și ca să spui nu. Un pas de zece minute, de două ori pe lună, costă 4 ore pe an: orice automatizare costă mai mult. Regula pe care o folosesc: dacă costul anual nu acoperă investiția în primul an, pasul rămâne manual. Întrebarea nu e dacă se poate automatiza, fiindcă aproape orice se poate. E dacă ce scoți merită cât introduci. (Uneori copy-paste-ul e cel mai ieftin lucru pe care îl ai.)
Copy-paste-ul nu costă fiindcă e greu: costă fiindcă nimeni nu îl numără.
ÎNTREBĂRI
- Nu știu costul orar al omului. Ce fac?
- Cere-l contabilului: e costul anual pentru firmă împărțit la orele chiar lucrate. Dacă nu vrei să întrebi, ia o valoare mică și prudentă: dacă socoteala ține, chiar ține.
- Merită scos un pas de cinci minute?
- Depinde doar de câte ori se repetă. Cinci minute o dată pe lună înseamnă o oră pe an. Cinci minute de douăzeci de ori pe zi înseamnă săptămâni întregi într-un an.
- Pun în socoteală și costul automatizării?
- Da, și pe cel de după. Când se schimbă un instrument conectat, ceva trebuie pus la loc. Dacă las linia aceea afară, comparația e măsluită în favoarea mea.
- De la ce pas se pornește?
- De la cel cu numărul cel mai mare, nu de la cel care enervează. Rar sunt același: cel care chiar costă e scurt și se repetă de o sută de ori fără să îl observe cineva.
- Și dacă numărul iese mic?
- Atunci ai pierdut o jumătate de oră și ai un motiv scris să nu cheltui nimic. O bună parte din proiectele pe care nu le pornesc vin dintr-o socoteală făcută așa.
Fă socoteala pe un singur pas, cu numerele tale. Dacă cifra te surprinde, scrie-mi care e pasul. Îți spun dacă merită scos.